Preferinta stiucii pentru zonele cu vegetatie abundenta este binecunoscuta in randul pescarilor de rapitor. Palcuri de bradis sau alte plante subacvatice, trestie, papuris, nuferi, stepi, copaci cazuti in apa, crengi scufundate sunt intotdeauna pentru stiuca locuri prielnice de vanatoare sau adapost.
De ce spinnerbait ?
Abordarea unor astfel de structuri ridica insa probleme pescarului de spinning, agatarea nalucilor fiind suparator de frecventa. Daca se pescuieste din barca, recuperarea nalucii e mai usoara, chiar cu riscul compromiterii locului de pescuit, insa atunci cand se pescuieste de pe mal naluca este de multe ori ca si pierduta. Inca nu s-a inventat firul de pescuit care sa rupa tulpina de trestie sau papura verde ori creanga de copac…
Producatorii de momeli artificiale au cautat si inca mai cauta solutia perfecta pentru astfel de situatii, fapt ce a dus in timp la aparitia carligelor offset, a carligelor antibradis, a ancorelor duble pentru voblere, sau chiar a unor naluci concepute special pentru pescuitul in agatatura ca buzzbait, chatterbait, minnow spoon etc.
Tocmai de asta folosirea strunei metalice sau din fluorocarbon gros este obligatorie
Una din cele mai potrivite alegeri pentru pescuitul in astfel de locuri este spinnerbaitul. Sarma in „V”, situata in acelasi plan cu varful carligului, protejeaza foarte bine carligul de agatari accidentale atunci cand naluca vine in contact cu agatatura. Paletele au si ele un rol insemnat in protejarea varfului carligului, contribuind la ricosarea nalucii la contactul cu structura.
„Si atunci mai prinde peste?”, s-ar putea intreba unii cititori. Da, prinde, si inca foarte bine. De cele mai multe ori, atacul stiucii vine de dedesupt sau din spate, deci nu trebuie sa exista motiv de ingrijorare din acest punct de vedere. Se intampla uneori, insa, ca atacul stiucii sa se focalizeze pe paletele spinnerbaitului si nu pe zona jigului, dar chiar si in aceste cazuri botul stiucii este expus carligului rasucit spre inainte, agatarea producandu-se in exteriorul gurii sub maxilarul inferior sau pe marginile acestuia.
Am avut ocazia sa ma conving de eficienta acestei naluci in agatatura, pescuind in nuferii si papurisul de la Periprava, in trestiile de la Cormoran prin crengile, tufisurile scufundate si padurile de stepi de la Jezero Joca sau printre coloanele de bradis de la Vladimirescu. Orice alta naluca cu care am pescuit in astfel de locuri a avut o rata mult mai mare de agatare comparativ cu spinnerbaitul.
Dar spinnerbaitul nu se rezuma la atat. In acelasi timp, este o naluca reactiva ce produce o turbulenta ridicata in apa, datorita celor doua palete rotative si a vibratiilor produse de skirt, bucktail sau trailer. Practic, avem trei naluci (cel putin) compactate intr-una singura. Nu e de mirare ca evolutia unui spinnerbait in structura densa poate scoate stiuca din cele mai intortocheate cotloane subacvatice, starnind daca nu apetitul acesteia, cel putin curiozitatea sau instinctul teritorial.
Spinnerbaitul este o naluca reactiva care se preteaza excelent la pescuitul stiucii in zone greu accesibile
Se preteaza foarte bine la un pescuit in viteza, permitand acoperirea intr-un timp scurt a unor zone mari, fapt ce constituie un mare avantaj in gasirea pestilor pe ape necunoscute sau mai putin cunoscute.
In acelasi timp, spinnerbaitul poate fi folosit si in explorarea unor structuri izolate, in care banuim ca se ascunde pestele, putand fi jiguit in preajma acestora, recuperat intre ape ori pe deasupra structurii.
Tehnicile de pescuit cu spinnerbait, consacrate de-a lungul vremii, sunt foarte variate, putand doar ele umple in paginile revistei spatiul destinat unui articol intreg. Cert este ca spinnerbaitul este o naluca foarte versatila, putand fi utilizat in aproape toate situatiile in pescuitul stiucii, de la pescuitul in ape deschise si adanci, pana la pescuitul la trena, limitele sale gasindu-se de cele mai multe ori in imaginatia pescarului.
Ce fel de spinnerbait ?
Din capul locului trebuie mentionat ca nu orice spinnerbait este potrivit pentru stiuca. Pe piata autohtona se gasesc o multime de modele, cele mai multe de import, dintre care unele sunt improprii pentru pescuitul acestui rapitor.
In primul rand, spinnerbaitul de stiuca trebuie sa fie construit dintr-o sarma otelita, rezistenta la deformari mecanice si care sa nu se rupa usor.
De multe ori, dupa drilul cu o stiuca mai imbracata, spinnerbaitul poate suferi deformari destul de serioase ce trebuie corectate. Daca sarma din care este construit nu este de buna calitate, dupa cateva capturi se va rupe, ceea ce echivaleaza cu pierderea nalucii sau chiar a unui peste in dril.
Odata intepate, stiucile nu prea mai pot scapa de carligul spennerbaitului
Deformarea spinnerbaitului poate creste riscul agatarii acestuia. De aceea trebuie verificat in permanenta ca varful carligului sa se gaseasca in acelasi plan cu „V”-ul din sarma. In cazul in care carligul iese din plan, nu mai este la fel de bine protejat de sarma si se va agata mult mai usor.
Un semn al deformarii este acela ca spinnerbaitul are tendinta de a se culca intr-o parte in timpul recuperarii. Readucerea varfului carligului in plan va corecta in acelasi timp si evolutia nalucii.
In al doilea rand, ochetul de prindere trebuie sa fie unul inchis. Modelele cu ochetul deschis, asa zise „R bend” sunt recomandate doar daca spinnerbaitul se ataseaza direct la linia principala, printr-un nod. Ori, in pescuitul stiucii, folosirea strunei metalice sau din fluorocarbon gros este obligatorie, iar naluca se ataseaza de struna printr-o agrafa.
Daca se utilizeaza agrafa pentru prinderea spinnerbaitului cu ochet deschis, atunci cand pestele prinde de carlig agrafa scapa din ochet si urca inspre palete. Rezultatul va fi un spinnerbait indreptat si, de cele mai multe ori, un peste scapat.
Desigur, acest neajuns al ochetului deschis poate fi corectat, fie prin inchiderea lui matisandu-l cu o sarma subtire sau prin montarea fortata a unui inel despicat pe ochet ori a unui varnis, astfel incat sa ochetul sa devina inchis.
Un spinnerbait cu ochetul inchis din fabricatie elimina toate aceste batai de cap.
In privinta combinatiilor platelelor cu care sunt echipate spinnerbaiturile, oferta producatorilor este din nou extrem de variata si adesea bulversanta pentru un pescar mai putin familiarizat cu aceasta naluca.
In principiu, sunt de trei forme consacrate ale paletelor: Colorado, in forma de picatura de apa, Willow – sau frunza si Indiana – mai apropiata de forma ovala.
Paletele Colorado au vibratia cea mai puternica si opun rezistenta cea mai mare la inaintarea prin apa. La capatul opus sunt paletele Willow, care opun rezistenta mult mai mica, dar care au atuul ca emit flashuri putenice din cauza evolutiei mai dezodonate a paletei. Paletele Indiana sunt undeva pe la mijloc.
Cele mai multe spinnerbaituri combina o paleta mica Colorado cu una mare Willow, insa exista si modele cu doua palete Colorado sau cu doua Willow.
Alegerea combinatiei de palete adecvate unei situatii date trebuie sa tina seamna de gradul de activitate al pestilor si de conditiile propriu-zise de pescuit.
Carligul trebuie sa fie unul de calitate. Multe spinnerbaituri de pe piata au carlige de calitate indoielnica, care se tocesc usor sau se indoaie, unele tocite chiar din fabricatie ori care ruginesc in scurta vreme.
Cum carligul spinnerbaitului nu poate fi inlocuit, spre deosebire de alte componente, este esential ca el sa fie de cea mai buna calitate, altfel intreg ansamblul va fi mai devreme sau mai tarziu compromis.
Lestul carligului este caracteristica dupa care sunt clasificate spinnerbaiturile de catre cei mai multi producatori. Lestul este foarte important in echilibrarea ansamblului si asigura o evolutie corecta a spinnerbaitului in pozitie verticala, fara a-i permite sa se rasuceasca sau sa se culce pe o parte in timpul recuperarii.
Cele mai uzuale greutati pentru stiuca sunt de 7, 10 sau 14 gr. Exista si spinnerbaituri cu lesturi mai grele, in special cele cu palete mari, destinate pescuitului exemplarelor capitale sau a musky-ului american.
In principiu, un lest usor permite spinnerbaitului sa evolueze in straturile superioare ale apei, fiind util pe deasupra structurilor subacvatice sau atunci cand e nevoie de o recuperare cu viteza scazuta. Spinerbaitul mai greu poate fi utilizat pentru exploararea unor paliere mai profunde ale coloanei de apa sau pentru recuperari mai agresive.
Cele mai multe spinnerbaituri ce pot fi gasite pe la noi au skirturi siliconice. Unele sunt atasate de jig cu o banda siliconica, altele sunt lipite, iar cele mai rezistente sunt matisate cu sarma subtire. Problema franjurilor siliconici este ca sunt distrusi cu usurinta de dintii stiucii. Dupa cateva stiuci, „fusta” devine din ce in ce mai rara…
O varianta mult mai durabila este aceea a jigului cu bucktail, adica cu par de natura animala, care din pacate lipseste cu desavarsire din comertul autohton.
Tunning pe spinnerbait ?
Un alt mare avantaj al spinnerbaitului este ca poate fi modificat pe loc, in functie de necesitatile ce pot aparea intr-o partida de pescuit.
Cea mai importanta modificare pe care o putem aduce unui spinnerbait este inlocuirea paletelor cu altele mai mari sau mai mici, ori de alta culoare, in functie de mofturile stiucii.
Daca pana acum nu ati incercat spinnerbaitul la stiuca, dati-i o sansa
Am intalnit situatii pe apa cand stiuca raspundea doar la spinnerbaituri cu vibratie puternica, recuperate cat mai lent posibil. Cand am pierdut si ultimul spinnerbait prinzator, mi-au ramas in trusa doar cateva cu palete willow mult prea mici pentru cerintele de moment ale „cumetrei” si am fost nevoit sa improvizez. Cu strangere de inima am taiat cu patentul axul unor rotative Mepps Aglia nr.5 si Blue Fox nr.6 si am montat cate una pe fiecare spinnerbait pe care il mai aveam. A urmat un show total din partea stiucilor, care mi-a confirmat inca o data versatilitatea acestei naluci.
Spinnerbaiturile pot „suferi” si alte modificari, unele reversibile altele ireversibile. Skirtul poate fi inlocuit la randul lui cu un altul mai stufos, ori avand o culoare mai stridenta sau, dimpotriva, mai naturala.
De asemenea, in locul unui skirt distrus de stiuci, pe jigul spinnerbaitului poate fi montat un trailer format dintr-o naluca siliconica obisnuita – grub sau shad. O picatura de Superglue este intotdeauna binevenita, fixind mai solid trailerul pe jig astfel incat sa reziste la atacurile stiucii si la drilul cu cate una mai rasarita.
In cazul in care stiucile sunt mofturoase si atacurile lor sunt soldate cu rateuri repetate, pe carligul spinnerbaitului poate fi montat un carlig suplimentar – trailer hook, care poate imbunatati numarul capturilor.
Daca pana acum nu ati incercat spinnerbaitul la stiuca, dati-i o sansa si sunt sigur ca nu veti regreta!